Proiect management Jurca Eugen Silviu

Cultura este baza și temelia a ceea ce suntem. Acest lucru există în noi din momentul în care ne-am născut și este contribuția morală și intelectuală a strămoșilor noștri încă de la început. Obiceiurile, tradițiile, atitudinile, valorile, normele, ideile și simbolurile guvernează modelul comportamentului uman. Membrii societății nu numai că îi susțin, ci și își modelează comportamentul în consecință. Ei sunt membrii societății datorită tradițiilor și obiceiurilor care sunt comune și care sunt transmise din generație în generație prin procesul de socializare. Aceste modele comune desemnează cultura și este evident că din punctul de vedere al culturii că suntem capabili să înțelegem modelul de comportament specific al ființelor umane în relațiile lor sociale.

Cultura nu are la bază o obligație, ci se bazează pe ea însăși fiind rezultatul nevoilor ființelor umane și contribuției lor sociale. De asemenea, valorile culturale nu apar pe baza instrucțiunilor autorităților și nu sunt impuse prin obligații sau prin decizii ale acestora. În cadrul modului de viață, în cultură se iau în considerare următoarele elemente ca valori dominante ale unei societăți: aceeași limbă, convingeri religioase, importanța tradițiilor și ritualurilor, arhitectura și cultivarea pământului, iar în intelectual vorbim despre știință, artă, literatură, muzică, etc.

Printre toate grupurile de persoane găsim credințe, norme, valori și preferințe comune. Deoarece cultura pare să fie un fenomen uman universal, se întâmplă în mod natural să ne întrebăm dacă cultura corespunde oricărei nevoi umane universale. Această curiozitate ridică problema funcțiilor culturale. Cultura are anumite funcții atât pentru individ, cât și pentru societate.

1. Comunicare: Cultura oferă contextul pentru dezvoltarea unor sisteme de comunicare umană având la bază limbajul (vorbim atât de comunicarea verbală, cât și de cea non-verbală).
2. Percepție: Cultura dă înțelesul situațiilor sociale, generând roluri sociale și comportamente normative, cu alte cuvinte formează modul în care privim și înțelegem aspectul social.
3. Sistemele de valori: Instituțiile culturale sunt o sursă de valori și comportamentul oamenilor este, într-o oarecare măsură, condiționat de valorile culturale pe care le primesc în procesul de socializare.
4. Motivația: Se referă la ideea că valorile culturale și normele implică sancțiuni (recompense și pedepse) pentru comportamente specifice. Comportamentale în ceea ce privește menținerea anumitor limite standard de comportament sunt influențate de valorile culturale.
5. Stratificare: Toate culturile dezvoltă modalități de diferențiere între grupurile sociale pe baza unor criterii, cum ar fi: clasa socială (diviziuni economice), rangul social (diviziuni politice care implică idei precum aristocrația și țărănimea), sexul, vârsta și altele asemenea.
6. Producția și consumul: Cultura definește ceea ce oamenii au nevoie, folosesc și valorifică ca parte a mecanismului general de supraviețuire în orice societate.
7. Identitate: Identitatea culturală a grupurilor sociale concurente nu se reflectă numai în lucrurile pe care le produc și consumă, ci este, de asemenea, legată și de identificarea acelor aspecte ale unei culturi care este cea mai bună din lume pentru a o putea separa de cultura fără valoare, artificială.

Fiecare lucrare specifică a activității culturale este privită ca un text generat de unul sau mai multe sisteme în totalitatea sistemelor semnificative prin intermediul căreia omenirea sau o un anumit grup uman, își menține coerența (valorile, identitatea și interacțiunea cu lumea). Aceste sisteme sunt sisteme de modelare prin care omul explică și încearcă să influențeze lumea și, de asemenea, prin care acesta procesează, schimbă și stochează informații despre lume.

De fapt, identitatea este sinteza experiențelor primite, informația a devenit stocată în minte, se încadrează în înțelegerea actuală a eu-lui și a lumii în care trăiesc oamenii. Întreaga cultură ne face cine sau ceea ce suntem și elementele sale trebuie întotdeauna să fie proiectate înapoi , ca feedback. Culturile sunt în esență introvertite, privesc spre interior, dar pe măsură ce acestea comunică, ele se influențează una pe cealaltă prin comunicare și fac schimb de informații. Putem spune că identitatea este expresia și interpretarea poziției individului, fie că este vorba despre o singură persoană sau despre o construcție culturală în ansamblu, într-un anumit context spațio-temporal și, ca atare, este întotdeauna tranzitoriu, niciodată finalizat sau permanent.

Descarca tot documentul

Distribuie cunostintelor!